ROMANȚA LUI MUSETTE


Povestea-ncepe de demult,
Într-un decor mai desuet,
Când vara-abia se priponise,
Iar eu aflasem pe Musette.

Cuprins de pathos și tumult,
Vrăjit de zâmbetu-i cochet,
Natura-ntreagă mă-nrobise,
La pieptul cald al lui Musette.

Și-n toată-această tevatură
N-a prevestit niciun profet
Că inima-mi va da în boală:
Mă-ndrăgostisem de Musette.

Iar pictori ce ne cunoscură
Țesut-au, parcă,-n chevalet,
Viața,-n plina-i vânzoleală,
Când iubeam doar pe Musette.

Și-n crunta iarnă ce-a venit,
De anii vieții-mbătrânit,
La pieptul ei stând cuibărit,
Sărutând-o tandru pe pomet,
Îi voi șopti, mereu, fără regret:
Nespus iubitu-te-am, Musette!

30.08.2015

CRÂMPEIE DE SIGURANȚĂ


Mai am un gând ca să îți spun –
Când noaptea lin se lasă,
Și stele pe cer se-adun’ –
Că-mi pasă…

Mai am o vorbă să-ți vorbesc –
În zori, când dorul mă apasă –
Vreau să urlu, când șoptesc,
Că-mi pasă…

Știind că de-ochii tăi zeiești
Mi-e-un dor ca de acasă,
Nicicând, copilă, te-ndoiești
Că-mi pasă!

30.08.2015
WP_20150820_002