CRÂMPEIE DE ADEVĂR


Când lumea-n jur, pe tril
De păsări, se destramă,
Privirea-ţi blândă, de copil,
Mi-alungă orice teamă.

Şi-atunci când ceru’-n zare
Devine plumb… şi cade greu…
E zâmbetu’-ţi acela care
Înseninează tot în jurul meu!

02.04.2012

Lasă un comentariu