CRÂMPEIE DE STICLĂ


Privind pe fereastră bătrâne metereze
Văd păsările trecutului ce vin să se așeze
Printre ruinele-nvrăjbite de-atâtea bacanale,
Sătule peste poate de-aceleași umbre goale,
Adulmecând doar teamă cu simțurile lor fade…
În timpul ăsta, ne-ncetat, cuget pe palisade
Privind în largul zării la marea cea albastră:
Să fie, dară, viața, un banal uitat pe fereastră?!…

19.09.2012

Lasă un comentariu