Și, totuși… MINT

Aș vrea să fiu o zare
Să nu poți să m-atingi,
De dorul meu albastru
În chinuri să te stingi;
Aș vrea sa fiu furtună
Să nu-mi poți sta în cale,
Să nimicesc în goană-mi
Iubiri ce-și scutură petale;
Aș vrea sa fii o amazoană
Asemeni celor din Corint,
Și-n veci chipul palid
Să nu ți-l pot vedea…

Și totuși… mint!

Aș vrea sa fiu săgeată
Să zbor iute ca vântul,
Și-n goana mea nebună
Să răscolesc pământul;
Aș vrea să fiu o stâncă
Pe malul unei repezi ape,
În veci s-alergi spre mine,
Nicicând să-mi fii aproape;
Aș vrea să nu-mi fi dat
Acel dulce-blestemat alint…
Nici veninoasa sărutare
În veci să nu o fi gustat…

Și totuși… MINT!

21.02.2002